Mecanismul de măcinare al unei mori de apă cu roată verticală cu aducţie superioară din zona Covasna

În timpul cercetărilor din anul 2001 Muzeul NaÈ›ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni a achiziÅ£ionat mecanismul de măcinare al unei mori de apă cu roată verticală cu aducÅ£ie superioară, care era scoasă din uz.

Moara de apă a aparÅ£inut familiei Cojan Victor din VoineÅŸti-Covasna, str. Morilor, nr. 20. IniÅ£ial, a aparÅ£inut unui întreg complex hidraulic de industrii ţărăneÅŸti, cuprinzând, pe lângă moară, o piuă pentru îngroÅŸat postav ÅŸi joagăr pentru debitat buÅŸtenii.

AÅŸezată pe o fundaÅ£ie din piatră de râu, construcÅ£ia de adăpostire a morii propriu-zise, era realizată din bârne de fag cioplite în patru feÅ£e dispuse orizontal ÅŸi îmbinate la colÅ£uri în cheutori drepte, tencuită în interior, cu prispă frontală protejată de acoperiÅŸul în două ape ÅŸi sprijinit pe doi stâlpi. Planul dreptunghiular al construcÅ£iei era compartimentat în două încăperi, cea din stânga era destinată adăpostirii mecanismului de măcinare.

Din punct de vedere tehnic, mecanismul ÅŸi părÅ£ile componente ale morii sunt cele tradiÅ£ionale la morile de apă cu roată verticală ÅŸi larg răspândite în Transilvania. InstalaÈ›ia de măcinat se compune dintr-o pereche de pietre de măcinat, roata inferioară fixă È™i piatra superioară, alergătoare mărginite de viÈ™că. Piatra alergătoare era acÈ›ionată de un fus vertical din metal alcătuit din două rotiÈ›e unite de bare rotunde dispuse la distanÈ›e egale a cărui miÈ™care de rotaÈ›ie era generată de roata măselată fixată pe fusul orizontal în interiorul morii. Fusul orizontal era acÈ›ionat de roata hidraulică verticală aflată în exterior (roata verticală nu s-a pastrat).

Pentru a regla distanÈ›a dintre pietre, în funcÈ›ie de calitatea măciniÈ™ului, mecanismul de măcinare dispune de un dispozitiv de reglare acÈ›ionat de o tijă filetată.

În strânsă legatură cu profilul ocupaÈ›ional al zonei Covasna, păstoritul asociat cu agricultura, s-au dezvoltat È™i răspândit instalaÈ›iile tehnice tradiÅ£ionale pentru prelucrarea produselor de origine animală ÅŸi vegetală.

Măcinarea cerealelor a reprezentat de-a lungul istoriei o activitate productivă continuă, mărturie stau descoperirile arheologice numeroase din zona Covasnei, care atestă folosirea râÅŸniÅ£elor de piatră circulare acÅ£ionate manual. Preocuparea pentru sporirea randamentului râÅŸniÅ£elor a dus la apariÅ£ia ÅŸi evoluÅ£ia morilor, cu mecanisme tot mai complexe care erau acÅ£ionate de forÅ£a animală, hidraulică sau eoliană.

Dintre instalaÅ£iile ţărăneÅŸti folosite pentru prelucrarea cerealelor care au valorificat energia hidraulică, morile cu roată verticală au cunoscut o deosebită răspândire în Transilvania. Randamentul lor ridicat era determinat de dimensiunea roÅ£ii verticale care amplifica forÅ£a imprimată de apă.

Zona Covasnei, care se suprapune depresiunii Târgu Secuiesc, este drenată de Râul Negru sau Valea Neagră, cel mai important afluent al cursului superior al Oltului, care izvorăşte de la o altitudine de 1280 m de pe versantul sudic al masivului Åžandrul Mare (1639 m) din munÅ£ii Nemira. Râul Negru are o lungime de 106,3 km ÅŸi îÅŸi colectează apele de pe o suprafaţă de 220 km². Principalii afluenÅ£i ai Râului Negru din dreapta sunt: Lemnia, Estelnic, Casin, MărcuÅŸa, Dalnic, Beseneu ÅŸi Reci, iar de la stânga BreÅ£cu, Capolna, Ojdula, GhelinÅ£a, Borviz, Zăbala, Fundul Pârâului, Covasna ÅŸi Tărlung. Datorită cursului lin, pe albia râului au funcÈ›ionat doar 10-12 mori È™i anexe, în timp ce pe afluenÈ›ii săi s-au înregistrat mai mult de 200 de obiective la începutul secolului al XX-lea.